Image Alt

Without Sidebar

În a doua jumătate a secolului XIX, în Transilvania și în restul Regatului Ungar au fost înființate multe uniuni, grupuri, cluburi și fundații, mai ales în marile orașe. În acest context, asociațiile caritabile ale femeilor se ocupau în primul rând de susținerea persoanelor vulnerabile, de exemplu, a copiilor orfani și săraci, dar și de educație, contribuind la răspândirea ideilor moderne.

Astăzi este aniversarea lui Jean David, pictor, designer și ilustrator evreu de origine română. Artistul s-a născut la București în 16 decembrie 1908, oraș în care și-a început și studiile, la Școala Națională de Arte. Apoi, a studiat arta la Paris, între 1927 și 1937, la Academia Scandinavă și la Academia Julian.

Teatrul evreiesc, ca instituție de cultură de sine stătătoare, a apărut abia în secolul al XIX-lea. Cel care pus bazele primului teatru profesionist de limbă idiș din lume a fost artistul, scriitorul și impresarul Avram Goldfaden (1840-1908), născut în 1840 în orașul Starokonstantinov din Imperiul Rus. La 19 august 1876, acesta a prezentat alături de trupa sa un spectacol în grădina de vară „Pomul verde” din Iași.

Asociația Sportivă Haggibbor a început cu o echipă de fotbal, însă, în anii 1930, mulțumită eforturilor lui Vilmos Erős, au fost înființate echipe de natație-polo, tenis de câmp și de masă, popice, gimnastică, scrimă, schi, șah, atletism și box. De asemenea, asociația a organizat și excursii pentru grupuri de sute de persoane în pădurile din apropierea Clujului.

În comunitatea evreiască din Cluj, în secolul XX, serviciile medicale pentru oameni cu condiții modeste erau oferite de Chevra kadisha, o asociație caritabilă care funcționează de obicei în cadrul comunităților religioase. În mod tradițional, Chevra kadisha din Cluj avea maximum doi medici angajați, care vizitau pacienții săraci în casele lor și le cumpărau medicamente din banii asociației. Cu doi medici și un cabinet cu doar două paturi, Chevra kadisha nu făcea față la necesitățile evreilor din Cluj, deoarece, contrar stereotipurilor, cei mai mulți evrei aveau venituri mici.

Ottó Kornis (1911-1949) a fost un evreu din Cluj. În perioada interbelică, a profesat ca avocat și jurnalist, iar în mai 1944 a fost deportat, întâi la Auschwitz, mai târziu la lagărele de muncă forțată din Brieg, Groß-Rosen, Langenbielau și Dörnhau. Imediat după ce s-a întors acasă, și-a scris memoriile și le-a publicat.

Marți ‒ Duminică: 10:00 ‒ 18:00
Luni: Închis

Adulți: 29 lei
Elevi și studenți (până în 26 ani): 19 lei
Persoane peste 65 ani: 15 lei
Card Omnipass: 15 lei
Membri ai comunității evreiești din Cluj: Gratuit

Strada Virgil Fulicea, nr. 3
Cluj-Napoca, România
(+40) 364 100 472
(+40) 364 153 654