În anii 1870, Paul Feivel și Giza Lusztig s-au mutat de la Chichișa la Kalotaszentkirály (azi Sâncraiu), județul Cluj. Moritz Lusztig, fiul lor, s-a născut în 1877. Familia s-a mutat în Gyalu (azi Gilău), la sfârșitul secolului 19, din motive economice. Familia Lusztig locuia într-o casă lângă castelul Rákóczi-Bánffy, unde Paul Feivel a fost comerciant, măcelar și proprietar al unei fabrici care producea oțet. Moritz a fost comerciant, la fel ca tatăl său, dar spre deosebire de el, producea băuturi alcoolice.

Moritz s-a căsătorit cu Gizella Blum în 1901, la vârsta de 24 de ani, iar între 1903 și 1912 au avut cinci copii: Ákos, Sándor, care a murit la vârsta de un an, Andor, Viktória și Pál. Din nefericire, soția sa, Gizella, a murit de o boală în 1942.

La scurt timp după ce Moritz a rămas văduv, la 3 mai 1944, a început ghetoizarea populației evreiești din Cluj. Moritz, care avea 67 de ani atunci, a fost dus la fabrica de cărămidă, unde era ghetoul din Cluj, pe 5 mai. Din cei aproximativ 18.000 de evrei din ghetoul din Cluj, 388 au fost salvați de la deportare de Rezső Kasztner, care a reușit să-i trimită cu un tren în Elveția. Pe lista pasagerilor se afla și Moritz, datorită faptului că fiul său Andor avea o relație bună cu Rezső Kasztner. Au ajuns la Caux, Elveția, în decembrie 1944, unde Moritz a stat aproximativ 8 luni.

După încheierea războiului în 1945, Moritz s-a pornit să se întoarcă la Gilău, unde a ajuns pe 18 ianuarie 1946. În 1952, statul comunist român i-a confiscat ambele cazane de distilare de alcool, pierzându-și astfel singura sursă de venit. A decedat de o boală în august 1953.

Arhiva Familiei Lusztig © Muzeon.

Bolovan Ioan, Evreii din Transilvania între 1870-1930. Contribuții demografice, în Anuarul Institutului de Istorie «George Barițiu» din Cluj-Napoca.

Varga E. Árpád, Kolozs megye településeinek etnikai adatai, în versiunea electronică și actualizată a volumului Erdély etnikai és felekezeti statisztikája. IV. Fehér, Beszterce-Naszód és Kolozs megye. Népszámlálási adatok 1850–1992 között. <www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/cjetn02.pdf>

Nicolau Maier, Petrecere poporală, în Foaia Poporului, Anul VII, Nr. 11, 25 februarie 1899.

Basil Moldovanu, De peste septemână, în Revașul, Anul I, Nr. 4, 25 aprilie 1903.

Raphael Patai, The Jews of Hungary: History, Culture, Psychology.

Martin Gilbert, The Holocaust: A History of the Jews of Europe During the Second World War.

Walter Laqueur, The Holocaust Encyclopedia.

Zoltán Tibori Szabó, Holocaust în Transilvania, în File din istoria evreimii clujene.

Randolph L. Braham, The Politics of Genocide: The Holocaust in Hungary.

George Bishop, Amintiri despre ghetoul de la Cluj și despre trenul Kasztner, în File din istoria evreimii clujene.

Randolph Braham, Genocide and Retribution: The Holocaust in Hungarian-Ruled Northern Transylvania.

Ladislaus Löb, Rezső Kasztner: The Daring Rescue of Hungarian Jews: A Survivor’s Account.