Dezső Irányi

Unul dintre ghizii audio de la Muzeon a fost inspirat din povestea reală a lui Dezső Irányi, cunoscut și ca David. Dar cine este el? În rândurile următoare, poți cunoaște o parte din povestea unui tânăr evreu de succes și, totodată, supraviețuitor al Holocaustului.

Desen cu David.

Dezső Irányi, sau David, s-a născut în 1908 într-un orășel din nordul Transilvaniei, dar și-a petrecut copilăria în Bratislava. Când era adolescent, s-a mutat împreună cu părinții săi la Cluj, unde aceștia s-au integrat cu succes în înalta societate. În timp, și-a întemeiat o familie cu Viktória Lusztig, cu care a avut doi copii. Mai târziu, a reușit să înceapă o afacere de succes, care a fost o parfumerie numită „Trandafir” (Rózsa), aflată în piața centrală din Cluj.

Fotografie cu Dezső Irányi, cu soția lui, Viktória, și primul lor copil, György.

Desigur, cultul parfumului și folosirea diferitelor produse de înfrumusețare nu sunt tendințe recente;  rădăcinile acestora se regăsesc în antichitate, când în Mesopotamia și în Egiptul antic se produceau deja parfumuri. Cu toate acestea, fără îndoială, industria parfumurilor a crescut din ce în ce mai mult în secolul 20. După Primul Război Mondial, Clujul a început să găzduiască tot mai multe parfumerii. Parfumeria „Trandafir” a fost considerată încă de la început o afacere prosperă. Pe lângă afacerea de familie, David s-a implicat și în viața culturală a Clujului. Cânta în mod regulat la operă și era, de asemenea, membru într-un club evreiesc de fotbal.

Fotografie făcută în fața parfumeriei Rózsa. (Image source: Péter Irányi)

Toate acestea au fost însă date peste cap în 1944, când el și familia sa au fost închiși în ghetoul din Cluj, care se afla în fabrica de cărămidă din cartierul Iris. De acolo, au fost duși la Auschwitz, unde, din nefericire, au fost despărțiți. David a fost trimis în tabăra de muncă, iar soția și copiii lui au fost trimiși direct la camerele de gazare. Din păcate, povestea lor s-a încheiat acolo. Cu toate acestea, David s-a confruntat cu trista realitate a faptului că și-a pierdut familia abia la sfârșitul războiului. Cu toate că nu a avut prea multe șanse de supraviețuire, a fost unul dintre cei norocoși. David și-a descris experiențele sale de la Auschwitz într-un articol din 1945, apărut în ziarul „Erdély – szociáldemokrata hetilap” (Transilvania – ziar săptămânal social-democrat). În articol, el oferă multe detalii despre tratamentul inuman pe care el și alții l-au suferit acolo. Își încheie interviul cu următoarele gânduri: „Dacă aș fi rămas acolo mai mult timp, aș fi devenit și eu „material de foc”. Dezső Irányi concluzionează, „eram pierdut, ca și cum m-aș fi trezit dintr-un vis groaznic…”

Articol din revista „Erdély - szociáldemokrata hetilap” (Transilvania - ziar săptămânal social-democrat) din 1945, în care David povestește despre experiența lui în Auschwitz. (Sursă imagine: Arcanum)

Visul groaznic s-a încheiat și David a rămas cu suficientă putere pentru a-și reconstrui viața. În timp, s-a recăsătorit, a avut doi copii și a reușit să redeschidă parfumeria. Acest lucru ne este dezvăluit într-o reclamă din 1946, din ghidul orașului Cluj, „Kolozsvár címtára” unde este menționat ca Desideriu Irányi, proprietar al parfumeriei „Victoria”. Ulterior, a schimbat numele parfumeriei în „Revue”. La Muzeon, poți asculta povestea reală a lui David despre supraviețuire, dar care poate fi considerată și o poveste a renașterii. 

Reclamă la Parfumeria „Revue” într-un articol din 1947. (Sursă imagine: Arcanum)

Bibliografie

Arhiva Familiei Lusztig © Muzeon.

„Erdély – szociáldemokrata hetilap”, 1945. Arcanum.

„Kolozsvár címtára”, 1946. Arcanum.

Péter Irányi, Parfumeria Rozsa sau miracolul de la Auschwitz.

Beáta Siklodi este asistentă de muzeu la Muzeon. Deține o diplomă de licență în Turism Cultural și un masterat în Cercetare și Valorificare a Patrimoniului Cultural la Facultatea de Istorie a Universității Babeș-Bolyai. Beáta este, de asemenea, vicepreședinta unei asociații de tineret transilvănene, unde promovează activ implicarea culturală în rândul tinerilor. Parcursul său profesional și academic reflectă o pasiune profundă pentru conservarea patrimoniului și rolul muzeelor în păstrarea trecutului pentru generațiile viitoare.

Marți ‒ Duminică: 10:00 ‒ 18:00
Luni: Închis

Adulți: 29 lei
Elevi și studenți (până în 26 ani): 19 lei
Persoane peste 65 ani: 15 lei
Card Omnipass: 15 lei
Membri ai comunității evreiești din Cluj: Gratuit

Strada Virgil Fulicea, nr. 3
Cluj-Napoca, România
(+40) 364 100 472
(+40) 364 153 654